Sunt recunoscatoare intregului an ce se incheie.

Un mod minunat de a-mi incheia anul.

Astazi atentia mea se indreapta asupra exercitiului preferat :

Astazi articolul meu este mai mult o intrebare.

De azi vreu sa port inca un nume, poetic bineinteles.

Suna apasatoare insasi pronuntia ei..depresia are ca sinonim lipsa iubirii.

Se pot numi in cuvinte, oare, cele mai inalte trairi scrise cu emotie pe portativul inimii?

Astazi m-am trezit cu aceasta intrebare...

Ce-ar fi daca ne-am construi propriul comportament?

Daca ne-am concentra pe viata, daca am fi prezenti mai mult in propria viata, oare ne-am mai teme de moarte?