Recunostinta

Astazi atentia mea se indreapta asupra exercitiului meu preferat :

Recunostinta.

Astazi am ales sa fac acest exercitiu public.

Recunoscatoare pentru toate greutatile vietii, servite pe paine, inca din frageda pruncie.

Recunoscatoare pentru ranile nedreptatii ce-au sangerat mereu.

Recunoscatoare pentru toate reprimarile ce le-am inmagazinat bine, transformandu-se in blocaje adanc ingropate.

Recunoscatoare pentru conditionarile ce mi-au atarnat ca niste catuse grele.

Recunoscatoare pentru asteptarile desarte ce mi-au otravit sufletul.

Recunoscatoare pentru criticile primite ce mi-au retezat aripile.

Recunoscatoare pentru pesimismul perseverent insetat de dominarea optimismului nativ.

Recunoscatoare pentru minciunile predate si ulterior exersate.

Recunoscatoare pentru convingerile inradacinate ce mi-au miscorat orizontul.

Recunoscatoare pentru ura universala ce perturba armonia noastra.

Astazi, se destrama rand pe rand, una cate una...Le-am lasat sa fie, iar acum le privesc cum isi iau zborul.

Recunoscatoare pentru toate cele enumerate.

Pare ciudat, dar astazi recunostinta mea se indreapta celor mai putin placute stari.

De ce?

Pentru ca daca nu le-as fi trait, probabil as fi inteles ca doar atat e viata.

Probabil ca nu as fi cautat raspunsuri...

Probabil ca nu mi-as fi aflat menirea.

Probabil ca as fi cautat mereu iubirea in exterior. 

Cum?

Oferindu-mi pe tava oricui ar fi cerut o particica din sufletul, timpul si energia mea.

Da, asa am stiut eu sa iubesc, pana nu demult.

Am crezut ca iubirea se castiga, iar pentru a te infrupta din ea e nevoie de truda si sacrificiu.

Astazi sunt recunoscatoare pentru onestitatea dobandita, pentru vulnerabilitate si pentru curajul derivat din ele.

Frica de judecata se dizolva incet si sigur si o data cu ea, toate fricile derivate.

Ce e judecata de fapt?

Judecata este o proiectie a propriei slabiciuni. De cele mai multe ori judecam fix acele lucruri ce ne apartin, dar le negam proiectandu-le in exterior, asupra celor dragi, adesea...

Sunt recunoscatoare pentru observarea propriului comportament oglindit in cei din jurul meu.

Dragilor, nu e greu sa ne facem radiografia. Sa ne bucuram de acest prilej, sa deschidem bine ochii mintii si sa lasam sufletul sa ne calauzeasca pasii.

Daca ne intrebam ce nu ne place, s-ar putea sa raspundem fix cu acele trairi, stari, trasaturi ce le reprimam atat de bine, pana dincolo de puterea observarii.

Sa ne dam voie sa fim, sa lasam cenzura deoparte si sa fim onesti cu noi.

Scrisul este o modalitate excelenta pentru acest exercitiu, ne putem interoga si usor usor raspunsurile vor incepe sa curga.

Sa ne dam voie sa fim, sa stralucim, aici si acum, in aceasta minunata viata.

Cu drag de voi,

Zana iubirii.