Pff..depresia

O persoana draga m-a rugat sa scriu despre aceasta problema atat de frecventa in zilele noastre.O sa ma opresc astazi la depresia post natala..

Mi-a luat aproximativ un an, dupa nastere, sa realizez ca sunt captiva in aceasta depresie...

De ce asa mult?

Pentru ca ma focusam numai pe bebele meu, ma tinea ocupata, nu aveam timp sa ma mai gandesc la necesitatile mele.

Si cum apare ea?

Pe parcursul sarcinii nivelul serotoninei , supranumit "hormonul fericirii", creste. O data cu nasterea scade nivelul serotoninei, la care mai adaugam si lipsa somnului, adaptarea la noua viata alaturi de bebe, si, incet dar sigur ne aventuram in aceasta depresie post natala.

Depresia post natala poate fi:

-scurta, dispare in maximum 3 saptamani de la nastere, numita "baby blues", se manifesta prin plans aparent fara motiv, schimbari bruste de dispozitie.

-lunga(severa), numita depresia postpartum, cu simptome mai intense si de durata, printre care amintesc:

*insomnia(personal traita din plin)

*lipsa poftei de mancare

*iritabilitate sau furie

*oboseala extrema(bifata)

*scaderea dorinte de a intretine relatii sexuale

*absenta placerii(bifata)

*sentimente de vinovatie, rusine sau lipsa de valoare

*modificari severe de dispozitie

*dificultatea de a te atasa de copil

*ganduri ca iti vei rani copilul

Sursa: reginamaria.ro

La aceste simptome as mai adauga:

*lipsa cunostintelor in  ceea ce priveste sanatatea copilului.De aici a pornit si setea mea de informare in ceea ce priveste evolutia lui. Recomand pediatrucluj.ro

Expertii spun ca exita tratament medicamentos si terapeutic care da randament in cateva luni.

Eu am ales varianta mai lunga si grea, dar cea mai potrivita mie, m-am ajutat singura.

Am citit mult, cartea care m-a ajutat la acel moment  este scrisa de Gigi Ghinea-Cum m-am vindecat de nefericire.

Am iesit zilnic, ma plimbam ore bune cu bebele meu.

Multe mamici se izoleaza de vechii prieteni, dar totodata si oamenii au tendinta de "a nu deranja"proaspata mamica.

Ce as recomanda?

-nu va izolati, apelati la cei apropiati pentru ajutor.

-incercati sa va limitati la ce puteti face, renuntati la restul.

-gasiti-va 10-15 minute zilnic pentru voi, detasati-va putin de bebe, o baie relaxanta in care sa fiti doar voi cu voi si  sa va admirati cat sunteti de minunate!

-gasiti-va un hobby

-daca timpul va permite, apucati-va de un sport.

-mergeti la un salon de infrumusetare, spa, masaj, la shoping daca va place.

Nu uitati: copiii fericiti sunt cei ce au parinti fericiti!

Din punctul meu de vedere, 2 ani de stat acasa cu bebe, va rupe de societate si totodata poate aparea aceasta anxietate numai la gandul de a reincepe munca, va puteti simti incapabile chiar si sa va intoarceti la vechiul job.Este doar o proiectie a mintii!Orice inceput e greu, dar totodata frumos! Bucurati-va de tot ce vine!

In inchiere vreau sa precizez ca si barbatii pot fi afectati de aceasta depresie.

Cu drag va spun: iubiti-va mult!